RUQUEBÓ´RA RAÍCHAGA ANIGÁ ALUÉ PACTO FISCAL ANILIAME’BA

Sí noquivó’ra omáka Ralómali alué Pacto Fiscal ráicha, churigariga nimle’ka minámi’ba jéna yé gawichi Chihuahua
Nápu alué nátaly chapirúgame yéemi raíchasa alué Consulta Pública anilíme nóchali námpu ruí emí, tabilé tabry nóchali olálime gallena’ra bijí napuriga olámala alué e’wélila.
¿Chiri jú bilé Consulta Pública?
Bilé nóchali raíchaga olalíme k’ra ampu mochíi Ralómali jéna ye gawichí estadochi aniliame, omáka napaíka raíchovo’ra churiga náta e’mika, aligue rupóo´ra churigariga lá niml’repa ampuriga lá gatiavó bilé tábri nealésuga’ka, tá ikirulia’ka aboypí o’lá nampu wekábeka Ralómali möchíi-problematicas sociales olága ani’ba.
(Art. 67 de la Ley de Participación Ciudadana del Estado de Chihuahua).¿Chiri jú Pacto Fiscal?
Bilé raíchaly olárugame k’ra naprigá alarigá nochábolijú o olívoly jú bilé tábri alue wélila presidencia municipales, estatales aligue federalchi mochígame, lá sebli machigá nokime’ra enomí nachuta omáka jéna mexico mochígame yáa, alué enómoka emi nijíme jú bilé tabri ralisá, peoká bujelime jú impuesto anéga aní alué yolí’ka, a’liko, chuykí nachutamala wecabégna estadochi ampu gobierno na’remala, yé enomí’ka bilé bowé o ché bilé tabri napu naquiwá sirve nimer’ra.
Pé o’ka raíchaga’ka, yé pacto fiscal’ka jéna México nirugame Raíchali k´ra alué wekabé’ka siligame anígame wekanáka mochígame, ruíly churiga naréliame nimalá alué enomí napaburugame.
Aram Mario González Ramírez y Félix Guadalupe Arratia Cruz.
Yé rigá nátali olálime alué wélila bilé estadochi’ka mochígame’ka nijilipa licencia ampuriga alarigá nímala Gobierno Federal naremala alué enomí napaburugame rigá bujelí´ra pe’ekabéeka alué enomí (Impuesto sobre la Renta, ISR; Impuesto al Valor Agregado, IVA naly Impuesto Especial sobre Servicios. IEPS), nápu iky nápabuli, la machigá olámili’ka chuyki yálimili’ka suávaga estadochi (Participaciones Federales) olága aní, aboypi lá machigá chiri nealea elemí olabo’ra gastarua alué enomí.
Vladimir Herrera González y José Luis Clavellina Miller.
Raíchali k’ra suavaga estadochi, avoypi Nátaga raíchali alarigá olivoly’ka, naúrigá alué federación nóquimel nachúta, napurigá bilé omáka jéna mexico mochigame ché jaré ka e’wélila si noquigá anímela aligue wekarena’ka ché jaré wélila sí nóquimela, napuriga la sebly npchámla, ampurigá o’maka machigá mochímla churigá nouiga ania alue politico, churiga nare enomí aligue churigá raíchaga aniwá suaba ralomali
Ramón Castañeda Ortega.
¿Chinigá machína yé Pacto Fiscal?
Aboypi nokagá nuláa omabéka estadochi, chigorigá municipios’chi aligue alempy ampu móchitme, napuiga chigorigá nimála alue Sistema Fiscal Nacional; Abchigó la sebly animé’ra chuyki na’remly’ka, churigá nokimeli’k sí nócha yé omábe’ka e’wélila yuga noká, ye ka autoridades fiscales anilia’ra
Sistema Nacional de Coordinación Fiscal.
[…] Ku naremi’ra enomí suwávaga estadochi aligue municipios chigó, lá sebly enéga chuyki Ralómali mochigame’ka, chuyqui enomí nar’emi’ka aboypi galiláchi, chuyki enomi nakia bilé tabri nóchali nealime desarrollo olága ani.
Aram Mario González Ramírez y Félix Guadalupe Arratia Cruz.
Alué Sistema Nacional de Coordinación Fiscal bilé nátaly í’niga’ra ampurigá alué Federación aligue omáka estadochi la firmarme´ra bile apeli convenios aniliame ampuriga napíka nochábo coordinación fiscal olága ani, napu aníme’ra ta’me o’ká tábo alué enomi napaburugame napuri la sebli nachutivo k’re’pa.
Humberto Sol Juárez.
Yé Pacto Fiscal ka machígara 1980 ampurigá alué gobierno lá sebly olímela nócha napu anilii jéna artículo’chi 31 fracción IV, Constitución Federalchi u’chúkame raíchali, napuriga, yé Sistemachi Nacional alué Coordinación Fiscal, nachutamala alué enomí napaburugame ampu aligue en¿mi tabri raláa.
¿Chiri jú gasto federalizado?
Alué enomí k’ra paníka nirugame ampu alué estadochi yárugame aligue abchigo municipioschi nápu walulá gobierno narely, yé´ka bilé apoyo k’ra ampuriga wekábé nóchali olábo.
Ye enomí’ka Gobierno Federal nijí’ra suávaga estados jéna yé gawichi nirugame aligue municipios abchigo participaciones, aportaciones federales, anilia´ra aligue convenios chigoriga subsidios jú
Auditoría Superior de la Federación.
¿Chiri jú Ley de Coordinación Fiscal
Estados aligue municipios chigó Distrito Federal yúga nochame or’í petá waluvela’ka, lá ruka churigá nímala nlachi haciendas públicas naspuki napabuó enomí alemi federalchi; napuriga la sebly yámala yé enomí abcgigo napabumera peoka Ralómali napuriga sí nochámala yéka animera churiga noquivoa nócha, organización y funcionamiento anegá ani.
Ley de Coordinación Fiscal, Art. 1.
Chiry rukebó’ra
1. ¿Pa’la omáka machigá mochíi ye Pacto Fiscal jéna Estado Chihuahua nirúgame?
Áve/Tabilé
2. ¿Pa´lá k´ra ché negá olivó alué Pacto Fiscal aniliame jena yé Estado Chihuahua?
Áve/Tabilé
Si nokivó’ra Consultachi raícha
17 si jóniga septiembre mechá wamí 7 octubre mechá si 2025 yé bamí
¿I’chiká lá k´ra raícha?
- Ralómali má credencial lá inígame jéna yé Estado Chihuahua mochígame.
- Kuchí kúchi chigo temaly 6 aligue 17 bamígame
Kuchí kuchi humuguí, toí aligue temali chichigo nokimé’ra yémi Consultachi
Mué raíchalila wé natée’ra yé Estado Chihuahua, aloquere ruquenalyru’ramu:
¿Pa’la nímera napurigá Chihuahua’ka bijí nokimera enomí napaburugame nijía aligue kú na´rea alué enomí kuka gpbiernochi panika nirugame?
Alué Pacto Fiscal bilé acuerdo k´ra, naly gobierno jéna Mexico nirugame o’láligra abchigo alué welila estadoschi mochígame abchigo nokali’pa ampuriga nachutavo alué enomí impuestos ka narétugame, ramé omaka bilé tábri r’alága bujérugame, napurigá o’maka la escuela, hospital, bowí carreteras aligue chéjare weká tabri nirulima aluete enomí newávo.
Yé impuestos´ka emi nijí’ra napuriga lá napabubo aliko yé ka unelí’ra napuriga wékabe tabri olabo napurigá emi la mochímela. Napurigá mué, o ché jaré napu machiwáa nijirá napurigá bilé tabri raliboá ampu emi n’aki, aligue emi yága ampuriga ilé tabri lá wé naleme ralimela.
Yé consulta pública newága machinalilu´ra chiri chú aniamu, ¡Sí, raíchamera´mu!
‘Ayápi náriliwami
¿Chonigá olalí yé Consulta Pública?
Yé ka oláli, napu bilé ralomali o yoli k’re tasa alueka promovente anilii, osága nijimera yé solicitud, napurigá machimel omáka ralomali bilena gawichí p’regame bilé tabri tá korusuga o tá la seblie olaliachi. Aliko nóchali olavora ruquea ralomali churigá náta ampuriga olavo alué ampu ta la sebli naquiwá alué ampu Pacto Fiscal anilii.
Alué ralomali promovente aniliame Consulta Pública taní newabo ampuriga la nímala ruwí bilé nochali tá sebli wachinabo’ra. Che siwín riga nataga, raícha aligue olagá ampuriga la respetarbo churiga Nátaga aniwa napuriga la sebli nimala alue nochali, resolución bile problema social aniagare, churigá nimnera jipuka alue replantear alue política fiscal federal, ampuriga aboy Nátaga niga olavo. Yé ka chigorigá nijimera kuka enomí napuriga ramé nijiwa wamí panika
¿Pá la umerome’ra bilé estado machíne yé pacto fiscal moisá?
Ave, aní artículo 10 nali Leychi de Coordinación Fiscal rigá aní, la licencia tasa jena nirugame lesgislatura ampu chiho Ley newame jú, haba alechi tábo ra napuriga má tá noquivo alue convenio si yuga Adhesión al Sistema Nacional de Coordinación Fiscal olagá ani.
Napuriga, bilé Estado ka la machinema’ra alue Pacto Fiscal alué gobierno federal yúga, la sebli nejeasaka alue Congreso jena Nirugame
¿Chueri jú alué nátaly napuriga la sebly chigorigá yávo o narepu enomí pánica federaciónchi nijíme?
- Chiyki napabuli enomí aligue churigá yálii o nachutali
- Chuyqui Ralómali p’regame ka aligue chuéna walú ka ampu yé Ralómali mochí b’tega
- Chuyqui náreliga yavé bamí
- Chuena pobre ka, wé ibilipi ka mochilisa bétega Ralómali o ta tabri nareme nisa.
- La tábri nareguía la sebli olisá alúe ampu cuplirlime´k’re.
¿Churigá u’néa ra enomí ye estado Chihuahua yavé bamí kachi?
- Escuelachi
- Ralómali gobiernochi nóchame natétiga
- Ampu jawí centro yoáme aligue medicina
- Ralómali tíbukliame aligue walú bowé la suwerigá ilímela
- Calle newága aligue la suelága ilímela
- Ralómali tá inígame guíruga
JÉNA’KA U’CHÚY AMPU MA’CHÍNELI YÉ TAOKABÉ ANÍ (RAÍCHALI OSIRÚGAME)
- Constitución Política de los Estados Unidos Mexicanos
- Ley de Participación Ciudadana del Estado de Chihuahua
- Reglamento de la Ley de Participación Ciudadana del Estado de Chihuahua
- Ley de Coordinación Fiscal
- Ley de Presupuesto de Egresos, Contabilidad Gubernamental y Gasto Público del Estado de Chihuahua
- Ley del Impuesto Especial sobre Producción y Servicios
- Ley del Impuesto al Valor Agregado
- Ley del Impuesto sobre la Renta
Aviso de Privacidad
Chirí chuanigá ani
Enomí yálime: Yé ka yálime jú swavaga estados jéna México nirúgame, abchigo municipios, nápu yé enomí’ka machínale o napaburgame ampuriga aní Ley de Coordiación Fiscal aligue alué Convenios de Adhesión (napachóchigame)alué Sistema Nacional enomí napaburugame Coordinación Fiscal; yé enomí’ka tábilé rewégame iniga´ra, pé tabilé tábri olavo’ra bijí aló olagá ani, ampurigá nijibuly´kame omáka estadochi ampurigá nóchabo aluéte yuga.
Presupuesto de Egresos de la Federación 2020
Alué ampu impuesto anilí: iwé nijimli´ju alué bilé tábri inilsuga’ka, bilé galí k’re o bilé gawí, o alué taukabé tsbri inilduga alué ampu la e´telíame ju alué bienes morales kajú lá wachínaga nátame, alué justicia nijíme, alué respeto aniliame, alué la yáwime o amachíme.
Nijíliame: Alué niíliame federalchica nirugame enomí k’ra apaníka federacionchica nirugame nijíi alue haciendas públicas estados chi naree alué enomí, aligue walú puebloschi Ciudad de México aniliachi, abchigo municipios chi, lá sebli u’néga mochime’ra yé enomi nijirugame osánao si rig’a nijili’ra yé enomí fondos de aportación aniga ani yolí ka napu aní capitulo V alué Leychi chukugame Coordinación Fiscalchi osilí.
Enéga, churigá olá alué enomi jémi estadoschi aligue mimi municipios, pé aboypi ner’aga olímera unéa, ampuriga avé wavéroga mochímala Ralómali la binigá escuelachi, ta nayúca bilena centro de salud simiga yovó, lás yolí comudadchi tibuká mochímala alué seguridad pública ju, abchigo sine kachi goáme iniliga mochívo, lá enomiga chigo bilé tábri olága nóchali Ralómali bilena comunidad chi móchigame tása´ka
Proyecto de Presupuesto de Egresos de la Federación 2010
Tabri guíruliame: Enomí nijirugame alué estadoschi aligue municipioschi wekanáganachi nocháliame ramos de la administración pública olága aní; yé ka alué avé tá siné olaliame yávo’ra ampuriga la sebli olámala yete enomí’re, ampuriga la sebly mochimala yolí ralomali nalóga. Ampurigá newamala bilé tabri omaká unemla.
Auditoría Superior de la Federación
Yé impuestos ka: Alué ka enomí natétrgame o tá enomí nisa´ka bilé tábri yagá k’ra, cooperarliame k´ra ampurigá la nirulime enomí jéna gawichí. Yé impuestos ka wekanákna che jaré países abchigo chigorigá olália’ra, rigá narée’ra enomí alue gobiernos´’ka, aliko lá nirulime´ra giteká nochabo
Servicio de Administración Tributaria
Enomí omáka u’nelíme: Apukí narelíi enomí alué Estado aligue lá sebli nochábo yéte la ganiligá mochímeratmi. Lá nirulmera enomí napurigá lá olabó wekabé nóchali.
Benjamín López Ortiz
IVA: Ye´ka bilé impuesto k’ra napu natetmiela jú bilé tabri inilsuga napuriga goáme ralineame nisa aliko peoká enomi chapimeli jukru alué olaga aní impuesto ampuriga alué naví ralinealia wekabé inilimeramu tabro o enomí chigo, alo quere perocatme bujebora ampuriga la sireve nimala, wekabeka alué Ralómali ka contribuyentes aniliame jupa.
Centro de Estudios de las Finanzas Públicas. Cámara de Diputados. LXV Legislatura.
ISR: Alué peoká nijíme jumu alariga aniliame k’ra alué Ralómali kaj ú personas físicas aligue morales chigo, achigo Ralómali machíka ché bile países mochígame achigo naátetimela ju alué.
Servicio de Administración Tributaria
IEPS: Yé ka nátetliame jú bilé tabri newaliachi aligue ralieneamali nisa o wamí machíme ralineame nisa chigó, ampriga jú cerveza o cigarro. Ampchigoriga IVA jú bilé impuesto jú ayó natetliame directo olága, ampurigá alué contribuyente ka tabilé aboypi natéti´ra, pé ramé ampu raláme ju noquiwá’ba (tabilé ka alué tábri jéka nawame- importación olagá ani), ampu jú natetime pe SAT chi enenimera
Servicio de Administración Tributaria